Revenire


Au trecut doi ani ciudati de cand mi-am facut bagajele si m-am mutat in orasul meu natal. Doi ani fara vise, doi ani cu bune si rele.. doi ani in care am disparut pur si simplu. Nu stiu daca cu sau fara voie. Mi-am facut alte vise, vroiam alte lucruri si totul s-a naruit in 2 luni.

Asa ca mi-am facut iar bagajele. Momentan tot in acelasi oras.. ma pierd pe strazile mele favorite pe care n-am mai calcat de mult. Parca au fost 2 ani in care n-am existat decat in masura in care ma vedeam prin alti ochi si traiam prin intamplarile altor oameni. Au fost doi ani letargici in care n-am realizat nimic. N-am nimic de povestit pentru ca n-am facut nimic.

Dar saptamana asta.. dupa doi ani.. dupa atata timp.. L-am revazut.. pe EL.. acelasi zambet.. aceeasi alura.. aceeasi ochi care ma priveau intrebator.. „Ce ai sa-mi povestesti?”.. Nimic.. n-am facut nimic. Si in cinci minute tot ceea ce credeam ca nu mai este in mine s-a reaprins. Mi s-au inmuiat picioarele, inima a inceput sa alerge bezmetica, am zambit larg si prostut asa cum o faceam inainte.. si mi-am bagat nasu in caffe latte-ul meu.

– Hai.. spune-mi ce a fost in mintea ta atunci?

– Nu stiu.. toata lumea ma intreaba acelasi lucru.. Nu stiu.. asa am simtit eu sa fac atunci

– Nu-mi spune mie ceea ce spui tuturor.. spune-mi numai mie .. ce a fost atunci in mintea ta…

Si n-am putut sa-i spun ca plecam pentru ca nu ma mai intelegeam cu mine.. pentru ca fusese un an in care ma chinuisem continuu sa-l fac sa fie o parte din mine, ca nu mai rezistam si ca nu mai eram om. Ca-l vedeam peste tot, ca vorbeam numai despre EL, ca-l visam si ca-mi doream atat de multe.

I-am zis o gramada de motive.. dar nu m-a crezut. Mi-a povestit ce a facut in doi ani.. si m-am simtit neinsemnata. Realizase multe…

– Te-ai insurat? l-am intrebat fara sa-l privesc in ochi cu un zambet ce se vroia a fi amabil si totusi imi era atat de teama de raspuns

– Inca nu.. dar sunt cu cineva.. e in teste

Am zambit dar de fapt imi venea sa urlu de fericire.. si-n final mi-a zis „continua sa zambesti nu stii cine se poate indragosti de zambetul tau..” Si de atunci zambesc continuu desi el s-a intors la Bucuresti si eu am ramas aici… rascolita… reluand ceea ce am lasat in urma acum 2 ani… fuga n-a facut decat sa lase lucrurile foarte confuze..

Cafea.. tigari.. si mi-as dori ceva

Ea [zambet strengaresc]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s