Potriviri


Vara..toamna..iar vara. Ne zapaceste vremea asta. Furtuni de nisip, tornade. Incalzirea globala. Daca vremea este schimbatoare, ce pretentii sa mai avem de la oameni?

Am stiu intotdeauna sa aleg prietenii.. prost! i`am ales mereu pe cei mai egoisti, invidiosi, cu cele mai multe probleme care necesitau atentia mea constanta. In concluzie, cei care, in momentele mele de maxima fericire, au stiut cum sa faca sa ma simt prost. Pe principiul.. „sa moara si capra vecinului”.


De data asta am pus punct. Si incep un nou alineat. Venim singuri intr`o lume in care nu ni se da nimic pe tava. Ni se dau simturi, intuitie si ni se ureaza spor la treaba. Nimic din ceea ce vine usor nu este bun, iar lucrurile pentru care muncim mult sa le obtinem, se dovedesc a fi degeaba. Totul este relativ. Insa daca`ti permiti sa recunosti ca habar nu ai de ce esti aici si care e scopul tau, faci un pas spre a intelege ca de fapt toti suntem o bucatica din ceva grandios si ca , oricat de nesemnificativi am parea, avem un rol aici.

Venim singuri si fara nimic. Plecam la fel. Doar ca, daca ne traim bine viata, plecam cu niste amintiri si trairi; si lasam in urma..oameni.

In general in viata n`am stat, asteptand sa ma loveasca peste ochi cate ceva, un job, o casa, recunoastere.. Am muncit pentru toate, cu toate ca am fost un copil care ar fi putut sa aiba totul in viata. Cu un pret. Ar fi trebuit sa n`am personalitate, sa nu am cerinte si dorinte. Sa urmez drumul trasat de altii, indiferent ca as fi fost sau nu fericita. Dar asta nu sunt eu. Am preferat de multe ori, sa plec fara nimic, dar sa am linistea si fericirea mea cu mine.

Astazi nu pot sa fiu decat bucuroasa. Nu m`am vandut pe mine pentru absolut nimic, nu m`am lasat ingropata nici de fericiri efemere, nici de dureri, iar loviturile pe care le`am primit in mod repetat, m`au intarit si mi`au dat putere sa merg mai departe cu capul sus.

Si tot astazi, inteleg toate sfaturile primite.. inteleg de ce suferim ca niste caini de multe ori din cauza unor relatii esuate, de ce, oricat de bine ne`am simti langa cineva, avem mereu senzatia ca ceva lipseste.. pentru ca in momentul in care apare persoana potrivita, in momentul potrivit, totul se aseaza intr`un mod care te uimeste si lucrurile sunt atat de frumoase, incat.. amintirile esecurilor anterioare devin incetosate.


Intr`o seara in care eram in oras cu fetele, nimicind fiecare barbat care a fost in vietile noastre si ne`a distrus putin cate putin speranta de a`l gasi pe EL.. a aparut. Fara cal alb ce`i drept, dar cu cel mai frumos zambet din lume. Cu cei mai blanzi ochi in care m`am pierdut..cu cea mai linistitoare voce din toata lumea. Si`n momentul ala, nu eram decat noi doi si o treapta. Si dorinta mea, ca el sa`mi apartina si eu sa fiu doar a lui.

Stiu ca timpul asta fizic de`l masuram noi cu ceasuri este scurt, dar am impresia ca`l stiu de o vesnicie. Este piesa mea din puzzle care lipsea. Este punctul meu si de la capat.

Si ma intreb:  Oare unde ai fost o viata intreaga? .. Mi`a fost dor de tine!

Ea

Anunțuri

7 gânduri despre „Potriviri

  1. Mihaela spune:

    Ti-am spus eu ca toate la timpul lor. A aparut cand nici nu te asteptai. Ai grija de tine si nu mai lasa tristetea sa te urmareasca.

  2. xxlweblog spune:

    Fii atenta la…treapta! 🙂

  3. nirvanadream spune:

    Daca ne traim bine viata, plecam cu niste trairi si amintiri…cam da, doar astea ne raman, restul e praf, scrum si poate 4 scanduri, cand ne vine vremea….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s