New post, New Year..

 

830972870_0573c708f2

Imi plac intalnirile astea pe nepusa masa. Au un farmec al lor. Imi place sa vad oamenii care au o insemnatate pentru mine, dupa mult timp. Ii vezi schimbati, iti amintesti de lucruri care te`au fascinat de la inceput.

Ma gandeam sa scriu de cateva zile, dar n`am timp. Oricine stie, ca pentru a scrie, trebuie sa intri intr`o anumita stare. Si e greu cand suna telefonul la fiecare 5 minute sau ai cate o hartie care este mereu urgenta.

Am inceput anul altfel. Cred ca e primul Revelion pe care l`am sarbatorit muncind. N`am simtit nimic deosebit. Si totusi cand m`am trezit pe 1 ianuarie, am stiu ca asta trebuie sa fie anul meu. E ceva in aer. E ceva in mine care s`a trezit, e o pofta de viata care ma face sa fiu altfel. Evit de ceva timp, multe luni, contactele care ar avea legaturile cu sentimentele. Pentru ca am ajuns la saturatie, mi`am permis de prea multe ori sa le dau frau liber, ca in final sa raman dezamagita. Si atunci, le evit, le scot din calcul. Pentru ca sa fim sinceri, nicicand nu suntem mai vulnerabili decat cand ne pasa, iar „ne pasa” se transforma in „iubim”.

M`am transformat atat de tare in ultimele luni incat uneori ma uit in oglinda si nu ma mai recunosc. Nu stiu daca vreau sa mai dau vina pe cineva, am luat lucrurile asa cum sunt. Nici macar nu stiu daca urasc pe cineva, pentru ca si asta ar insemna sentimente. Sunt pur si simplu emotionally unavailable.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

– Cand te`am cunoscut statai intr`un cartier de fite, un aparmant de doua ori cat ultimul, aveai soferi disponibili la orice ora si fascinai orice barbat. Acum stai intr`o garsoniera.

– Asta e unul din motivele pentru care noi nu mai avem nicio legatura. Cand te`am cunoscut aveai o masina modesta si locuiai intr`un apartament cu restul familiei. Si eu m`am purtat cu tine, cum de putine ori ti s`a mai intamplat. Eu continui sa fascinez oameni, dar am invatat sa ii fascinez pe cei discreti. Nu conteaza posesiunile mele materiale, am invatat sa le ascund si pe alea. Iar garsoniera asta este momentan locul in care vreau sa ma adapostesc. Si`mi place extraordinar de mult sa conduc masina aia mica si neinsemnata. Ma face sa ma simt protejata de singurul om care mi`a purtat de grija o viata. Tata.

Nu`mi plac oamenii superficiali. Tocmai de aia am foarte putini oameni in jurul meu care ma cunosc cu adevarat. Si`n ziua de azi, barbatii sunt ca niste femei proaste. Alearga dupa femeile cu bani, mai ceva ca fripturistele din cluburile de fite. Si atunci, neavand protectia altora, ma protejez singura cum stiu..

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Si as mai scrie multe.. dar mi s`a terminat timpul liber.. Uneori mi`e dor de blogul asta tare mult..

Anunțuri

Don`t hate the player, hate the game

– Ti`ai indeplinit dorinta pana la urma, tu nu te lasi pana nu iei ce`ti place, indiferent de consecinte. Ai tu ceva al tau…

Da.. Nu ma opresc, nici daca asta`mi face rau. Era evident, numai daca ne uitam la ultimii doi ani din viata mea, in care am tras de o relatie care m`a distrus pana la maduva, doar pentru ca eu vroiam relatia aia.

img_41716734350162

Iar acum am o noua dorinta care`mi furnica pielea. Si da, stiu ca e dorinta pura si ca nu va duce la nimic serios. Dar dupa atatia chiloti si sosete bagate in masina de spalat, dupa atatea compromisuri si dupa ce „together 4 ever” se rescrie, merit pasiune si dorinta. Ca asta vreau eu. De a dracu` si ambitioasa, de aia.

Si mai stiu ca ma urmareste multa lume ca sa vada cat de bine ma descurc. Si stiu ca fiecare pas mi`e discutat si barfit pana cand li se inclesteaza maxilarele. Dar ghici ce? Nu ma intereseaza.

Nici macar nu am energia necesara sa`mi bat capul cu asa ceva. Tot ce vreau e sa ma rescriu pe mine. Sa las sfarsitul asta de an sa ma duca pe culmi pe care n`am mai fost. Sa`mi placa baietii rai, pentru ca ei fac fetele bune sa vibreze cu fiecare celula. Sa las macar luna asta care a mai ramas din 2014 sa ma faca sa simt ca traiesc, daca in celelalte 11 m`am preocupat de atatea alte persoane. Vreau sa`mi amintesc cum e sa fii egoist.

– Intre coapsele tale se nasc pacate..

– Da, dar buzele mele le sterg…

Ea

And I

Tony Braxton – you’re making me high

Zambet in coltul gurii si o amintire care’si face loc la suprafata.

Am o perioada incarcata de dor. Dor de tata. Dor de mare, de timp doar pentru mine, de dimineti de duminica lente, de iubire, de copilarie..

Si peste toate astea, ma trezesc in fiecare dimineata mangaiata de razele soarelui. Imi zambesc in oglinda si’mi beau cafeaua fericita. Pentru ca viata e scurta si timpul prea putin pentru cate am de facut.

Ea

P.S. Zambind strengareste

IMG_7054.JPG

Happy much?

– Esti fericita?

– Cum adica?

– Esti fericita? In interior?

M`am uitat cu ochii mari si umezi fara sa stiu ce sa raspund. Fericirea e relativa, nu sunt fericita, dar nici nefericita. Plec pentru cateva zile din tumultul orasului, o escapada n`o sa faca altceva decat sa ma ajute sa`mi incarc bateriile.

P.S. Waiting for an answer

Ea

One

Iar baraie telefonul asta. Mesaje, telefoane. Unii oameni chiar nu inteleg ca nu vreau sa raspund. Nu`mi place, n`am chef, n`am stare, sunt antisociala azi. Vreau sa stau doar eu cu mine si fumul asta de tutun care`mi sufoca plamanii. Nu vreau nici macar alcool. Fresh`ul asta de portocale ma unge pe suflet.

Iar suna. Nu ma obosesc sa dau nici macar reject. Nu stiu cum dezvolta unii barbati obsesii pentru o femeie  si apoi se hotarasc sa o terorizeze cu telefoane si mesaje. Cu linguseli si promisiuni.

Cred ca marea mea problema e ca mie nu`mi plac barbatii domestici. Nuu.. mie`mi plac aia cu probleme, aia teribilisti, care conduc pe contrasens, cu 200 km/h „ca sa evite canalizarile” sau aia care trec semafoarele pe rosu cu 280 km/h (aproape exagerari poetice) in timp ce te saruta. Aia langa care stii ca n`ai cum sa te plictisesti pentru ca nu`ti vor oferi liniste si pace si o relatie normala cu mers la cinema si cani de cacao in varful patului. Pentru ca vor fi prea ocupati sa te tina in priza cu crizele de gelozie sau certuri (ah ce dor imi e de un barbat care sa stie sa se certe).

Pentru ca daca lucrurile ar fi stat altfel, as fi fost si eu „in radul lumii pana acum” dar mie nu`mi plac randurile. Si nu`mi place nici lumea. Mie mi`a placut sa fiu mai altfel. Si mi`au placut oamenii la fel ca mine. N`oi fi eu femeia perfecta, dar nu`s nici aia langa care sa te plictisesti.

M`am intalnit de curand cu unul din barbatii care mi`au marcat existenta. Intamplator. Eram prin magazine, ma gandeam aiurea. Noroc ca era una din zilele mele bune cand eram nemachiata dar ceva pe dinauntru ma facea sa stralucesc. El era cu o domnisoara, cred ca avea un sfert din varsta lui, ma intrebam daca e macar majora. Dar in ziua de azi nu mai poti sa ghicesti varsta fetelor astora. I`a dat bani sa`si cumpere ceva ca sa poata sa stea putin de vorba cu mine, ca si cum trimiti copilul sa se dea in masinute ca sa ai 5 minute de liniste.

Aceeasi intrebare de care m`am plictisit

– Te`ai maritat?

– Nu, inca n`am gasit barbatul caruia sa`i apartin pe deplin. Nici macar nu l`am gasit pe ala care sa stie sa ma minta. Si stii ca urasc barbatii care sunt incapabil sa minta.

– Esti la fel de taioasa.

– Ti se pare.. sunt o dulceata de femeie!

– Da.. esti! Dar sa te fereasca Dumnezeu sa te calce vreunul pe batatura.

– Tu ar trebui sa stii.. cred ca cel mai bine dintre toti.

Apoi mi`a trantit un „mi`e dor de tine” si eu am constat ca e tarziu si am intarziat. Am vrut sa zic ca daca ii era asa dor de mine nu`si umplea dorul alaturi de prichindeii orasului. Dar nu ar fi inteles.

Cateva ore mai tarziu ma suna. Urasc orasul asta mic. N`a fost greu sa faca rost de numarul meu. Am scapat relativ repede tinand cont ca de multe ori locuiesc in buncar si n`am semnal la telefon. Si de atunci insista. Si eu insist sa nu`i raspund. Avantaj eu ca`l cunosc destul de bine incat sa stiu ca in cateva zile ii va lua ochii un nou „prichindel” si va uita cat ii e de dor de mine.

Ce`i drept barbatii sunt usor de distras. Si am zis distras nu distrat.

Ma intind si urmaresc jocul fumului prin camera. Las muzica sa`mi inunde timpanele si mi`as dori atingeri care sa`mi trezeasca simturile. Amprentele lui pe porii mei.

10641189_282232375307849_2419103500097496798_n

Make me high on this!

Ea

Limitless?

Ma holbez la linia asta care pulseaza de parca ar avea raspunsurile pe care mi le doresc. Sunt…nici nu mai stiu sa definesc cum sunt. Speranta e la -13…nici dezamagita n’as putea spune ca sunt. Cred ca sunt pur si simplu fara niciun sentiment. Numb

Am inceput sa fiu din nou amortita. Imi ridic zidurile groase la loc si ma sigilez inauntru. Sunt satula de tot ce am vazut afara. Aceeasi oameni, aceleasi intamplari, aceleasi dezamagiri.. Adevarul e ca pentru prima data am reusit sa fiu dezamagita de o persoana de la care n’am avut nici macar pretentii. That’s a first.

Am ajuns in punctul in care nu mai vreau nimic. Niciun alt om langa mine, niciun alt om care sa ma faca sa nimic.. Ma simt imbatranita, atat de mult incat chiar stau sa ma gandesc inainte sa raspund cand sunt intrebata cati ani am. Concluzionez ca eu gresesc in viata asta. Sunt prea..eu.. Cu toata lumea. Permit unor oameni sa intre in viata mea doar ca sa se stearga pe picioare cu mine cand au nevoie.

Sentimentul de siguranta? Wtf is that? Sau de incredere? Hai serios!!! Ce naiba e in neregula cu tine femeie?? Nu poti sa mai simti asa ceva fara sa platesti un pret pentru asta.. Oras mic plin de oameni care mai de care. Telefonul fara fir functioneaza in cel mai prost mod posibil. Aici daca intrebi

vasile a mancat?

, informatia se transforma pana in celalalt capat al orasului in 2 saptamani in

Gigi a zis ca Ion a scris ca Vasile a omorat’o pe Frusinica

.

Si ce sa mai ceri de la oameni? Ne suparam, ne luam jucariile si plecam. Ce vorbim inainte oricum nu mai conteaza, Doamne fereste sa mai stam sa procesam informatia. Nu. Decizii pe moment.

Nici nu stiu daca are sens ce am scris. Am aproape doua luni in care mananc tigari, cafea si redbull. Doua luni in care pentru cateva momente am simtit ca pot sa respir linistita pentru ca aveam pe cineva in stanga care ma facea sa vreau sa redevin eu.

Nu stiu daca e varsta cea care in final isi pune amprenta, sau daca e stilul de viata care te face sa fii paranoic, sau poate combinatii de trei luate cate doua. Dar cumva am fost obligata sa concluzionez ca lumea asta nu merita, ca viata asta iti da la tibie tocmai cand incerci sa te ridici si ca oamenii nu se obosesc prea tare sa cunoasca oamenii de langa ei.

Bittersweet

Cred ca intamplarile urate care vin dupa dezamagiri foarte mari te fac mai amar decat credeai ca poti sa fii.

Imi doresc atat de tare un om in care sa mai cred si din ce in ce mai mult gasesc oamenii nepotriviti.

Stergem tot si de la capat?

Sau punem punct de tot?

Si cu mine cum ramane in tot haosul asta?

Ea
(Si daca a fost un moment in care am avut nevoie de un semn ca mai exista oameni care sa merite efortul pe pamant…cam asta ar fi ala)

20140704-203444-74084752.jpg